Turcia și Libia bat palma pe o nouă frontieră maritimă în Mediterana

De ce sar Grecia și România. pardon, Cipru, în sus?

Parlamentul Libiei a ratificat marți, în unanimitate, un acord maritim controversat cu Turcia, creând astfel un coridor economic direct în Marea Mediterană.

Noua înțelegere oficializează un pact din 2019 semnat inițial cu guvernul recunoscut de ONU la Tripoli, sfidând fracturile politice profunde care sfâșie în continuare statul nord-african.

Prin această mișcare, Ankara își asigură accesul la apele mediteraneene și își consolidează influența în regiune, întărind în același timp legăturile economice cu Tripoli. Doar că noua trasare a frontierelor maritime trece peste normele dreptului internațional și ignoră pretențiile statelor vecine, aprinzând din nou scânteia vechilor dispute pe marginea rezervelor energetice offshore.

Se va alege praful de stabilitatea regională?

Pactul dă direct în cap pretențiilor maritime susținute de Grecia și Cipru. Ambele capitale acuză că noul coridor turco-libian le calcă în picioare zonele economice exclusive.

Atena a denunțat în repetate rânduri înțelegerea ca fiind nulă din punct de vedere juridic și o palmă dată dreptului internațional. Această tensiune diplomatică nu face decât să răcească și mai mult relațiile deja fragile dintre Turcia și Uniunea Europeană.

La Bruxelles, oficialii se tem că această linie de demarcație ar putea aprinde fitilul unor incidente militare în apele disputate.

Ce urmărește de fapt noul acord maritim?

În timp ce Ankara susține sus și tare că nu face decât să-și exercite drepturile suverane, liderii europeni văd în toată afacerea o încercare provocatoare de a reface harta geopolitică a zonei.

O astfel de decizie unilaterală pune bețe-n roate oricăror încercări de a aduce liniștea în estul Mediteranei.

De ce atacă Grecia și Cipru această înțelegere?

Dincolo de opoziția venită din afară, acordul se lovește de ziduri groase chiar înăgrul Libiei.

Țara rămâne împărțită între facțiuni rivale, iar guvernul paralel din estul țării a respins constant legitimitatea acestui pact maritim. O asemenea ruptură internă ar putea însemna că noul coridor economic are șanse mici să fie respectat pe întreaga coastă a Libiei.

Pe termen lung, e de așteptat ca prăpastia dintre Turcia și vecinii săi mediteraneeni să se adâncească și mai mult. Războiul declarațiilor și tensiunile diplomatice vor crește pe măsură ce Ankara încearcă să pună acordul în practică. Fără o înțelegere regională amplă, Marea Mediterană rămâne un butoi cu pulbere, gata oricând să explodeze geopolitic.

Este oare acceptat pactul de toți liderii libieni?

Înțelegerea trasează o rută economică directă între Turcia și Libia, menită să garanteze Ankarei accesul la resursele maritime și să strângă legăturile economice bilaterale.

Pentru că cele două state consideră că acordul le sfidează suveranitatea maritimă, calcă în picioare legile internaționale și atentează direct la zonele lor economice exclusive.

Nicidecum. Deși parlamentul din vest l-a votat, guvernul rival din estul Libiei îi contestă total valabilitatea, o sciziune internă care macină grav puterea juridică a documentului.