Ediția onlineLumea pe regiuni

Știri Mondiale

Ziar online de politică externă și evenimente globale

Europa

Prăpastia financiară dintre generații din Europa se adâncește

Unde se adâncește falia financiară? O prăpastie financiară uriașă separă astăzi generațiile Europei, iar cifrele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE) confirmă un scenariu sumbru pentru…

De Mihaela Constantinescu, echipa editorială Știri Mondiale

Prăpastia financiară dintre generații din Europa se adâncește

Unde se adâncește falia financiară?

O prăpastie financiară uriașă separă astăzi generațiile Europei, iar cifrele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE) confirmă un scenariu sumbru pentru tineri.

În zona euro, dar și în țări precum Ungaria sau Cehia, gospodăriile conduse de persoane sub 35 de ani au o avere netă mediană de aproximativ 25.000 de euro.

La polul opus, seniorii din segmentul 55-64 de ani gestionează averi de circa 208.000 euro. Practic, cei aflați în pragul pensionării sunt de peste opt ori mai bogați decât tinerii care încearcă să își construiască un viitor.

Studiul BCE a analizat activele și datoriile din 22 de state, calculând averea netă prin însumarea proprietăților imobiliare, a mașinilor și a economiilor, din care au fost scăzute creditele. Rezultatul? Tinerii sub 35 de ani dețin doar un firav 2,8% din averea totală a gospodăriilor analizate. În schimb, grupul 55-64 de ani controlează „partea leului”, adică 24% din total.

De ce rezistă Estul Europei?

Situația este de-a dreptul extremă în Finlanda, unde tinerii dețin doar 0,8% din avuția națională, în timp ce seniorii controlează peste 71% din active. Modele similare, unde ponderea tinerilor nu depășește pragul de 2%, regăsim și în economii puternice precum Germania, Austria sau Irlanda, dar și în Grecia.

În timp ce prețurile locuințelor îi împiedică pe tinerii din Vest să atingă stabilitatea financiară a bunicilor lor, Europa Centrală și de Est oferă o imagine surprinzător de echilibrată. În Lituania, tinerii sub 35 de ani dețin 13,2% din averea țării, iar în Croația, Slovacia și Estonia, cota lor rămâne aproape de 10%. Malta este singura excepție notabilă din afara blocului estic, cu o pondere de 11,1% pentru tineri.

„Am asistat la o explozie a prețurilor imobiliare, atât la chirii, cât și la achiziții”, explică Evelyn Astor de la Observatorul Social European.

Aceasta subliniază că fenomenul alimentează un sentiment profund de inechitate: în timp ce familiile obișnuite se luptă cu chiria de la o lună la alta, investitorii bogați profită din plin de dinamica pieței.

Cât ne costă viața de zi cu zi?

Pe lângă bariera imobiliară, costul traiului zilnic a devenit o povară tot mai grea. Din anul 2000 și până în prezent, prețurile la alimente, energie și transport au crescut în medie cu 67,2% în zona euro și statele vecine.

Recordul negativ aparține Ungariei, unde prețurile s-au triplat, conform datelor Eurostat.

Statele din Est au resimțit cele mai dure șocuri, în special după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, din cauza dependenței mari de energia rusească.

Deși inflația a revenit recent spre cote mai blânde, după vârful de 9,2% din 2022, scumpirile acumulate în timpul pandemiei și al războiului au rămas „înghețate” la niveluri record, afectând direct capacitatea tinerilor de a economisi.

Sursa informației: Al Jazeera

Scrisorile cititorilor

Nicio scrisoare încă la acest articol. Redacția așteaptă părerea dumneavoastră.

Scrieți redacției

Mai multe din Europa